Ieri am primit un mail de la prietenii mei de la "Quan Yin / Bucharest Center"Conţinutul acestuia este următorul:
<
Toate gindurile bune, Daniela
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ - O URGENŢĂ PLANETARĂ!
"Reducerea consumului de produse animale ajută imens la reducerea emisiilor de gaze de seră
În acest moment este recunoscut cu unanimitate că schimbarea climei este deja o urgenţă planetară. Al Patrulea Raport de Analiză al IPCCului (Panelul Interguvernamental despre Schimbarea Climei) a revizuit şi analizat o mare cantitate de date şi evidenţe ştiinţifice care confirmă fără nici un dubiu adevărul despre rolul omului în schimbarea climei. Zilnic, noi
auzim ştiri despre secete severe, valuri de căldură, furtuni, inundaţii şi incendii naturale, şi despre topirea calotei de gheaţă şi a gheţarilor lumii. Un raport recent a arătat că oceanele noastre ar putea rămâne fără peşte până în 2050, în timp ce speciile de plante şi animale dispar cu cea mai mare rată din istorie, şi se estimează că jumătate din oamenii lumii vor trăi
în zone cu o lipsă cronică de apă până în 2050.
Numeroase cercetări publicate după termenul ultimei analize au scos în evidenţă că încălzirea globală este o realitate care se întâmplă mult mai repede, mai puternic şi mai curând decât a prevăzut IPCCul în 2007 (WWF 2008). Noi nu mai avem timp mult. Unii din cercetătorii climatici, ca Dr. James Hansen de la NASA, atrag atenţia că încălzirea globală ar putea
atinge un punct critic şi să iasă de sub control în câţiva ani, cu consecinţe dezastruoase, doar dacă noi trecem la schimbări majore imediate. În februarie 2009, cercetătorii de la Asociaţia Americană pentru Avansul Ştiinţei (AAAS) au indicat că încălzirea globală va creşte mult mai rapid decât s-a aşteptat, pentru că emisiile de gaze de seră au crescut mai repede decât s-a estimat de curând şi temperaturile crescute pun în funcţiune alte mecanisme din ecosistemele globale care accelerează creşterea. După cum spune conducătorul IPCCului, Dr. Rajendra Pachauri: “Dacă nu se face nimic înainte de 2012, va fi prea târziu. Ce facem noi acum, în următorii 2-3 ani, va determina viitorul nostru. Acesta este un moment foarte important.”
Accelerarea aceasta dovedită deja a schimbării climatice cere planuri de rezolvare mult mai rapide şi ambiţioase, precum şi răspunsuri de adaptare. Schimbarea climei are loc deja, acum se pune problema cum să o oprim până nu este prea târziu şi cum să ne adaptăm la condiţiile noi. Publicul trebuie informat şi educat despre efectele schimbării climei la nivel global,
pentru că indiferent de locul unde trăim sau muncim, mai devreme sau mai târziu, începem să ne confruntăm cu schimbările climatice catastrofale. Pentru că trăim cu toţii pe aceeaşi planetă, o împărţim între noi, oamenii, animalele, plantele, tot ce are viaţă, deci suntem resposabili pentru ceea ce se întâmplă cel puţin în jurul nostru, şi la fel şi la nivel planetar. Atâta timp cât respirăm acelaşi aer al acestei planete, ne hrănim cu resurse de pe această planetă, folosim pământul acestei planete, atunci suntem responsabili pentru această planetă.
Din păcate, presiunea socială şi economică a vieţii de zi cu zi ne apasă cu rutina obişnuită, şi marea majoritate refuzăm să ne gândim la problemele aşa-zise “mai mari” decât neajunsurile de zi cu zi şi câştigul banilor sau al traiului obişnuit. Însă, ar trebui să luăm aminte, să nu uităm că natura are limite şi multe dintre ele au fost atinse deja. Indiferenţa nu mai este o scuză acum sau, cu alte cuvinte, ignoranţa şi indiferenţa au un preţ mult prea mare acum, ca să ni le putem ermite.
Care este situaţia actuală?
Când vorbim despre emisiile de gaze de seră, se pune mereu accentul pe dioxidul de carbon. Şi este adevărat, luând în consideraţie faptul că este cel mai abundent gaz de seră din atmosferă. Însă, metanul, al doilea gaz de seră ca importanţă, a dat dovadă de o creştere extrem de rapidă şi disproporţionată în istoria recentă a lumii, creşterea globală a metanului este de peste 148% în ultimii 255 de ani, din 1750, în timp ce dioxidul de carbon a crescut doar cu 35% pe aceeaşi perioadă de timp (Al patrulea raport al IPCCului). Luând în consideraţie că metanul este un gaz de seră mult mai puternic, mai ales pe o perioadă scurtă de timp – are de 25 de ori mai mare capacitatea de încălzire decât CO2, pe o perioadă de 100 de ani, şi de 72 de ori mai mare pe o perioadă de 20 de ani (Al patrulea raport al IPCCului) – atunci creşterea sa rapidă ar putea avea efecte devastatoare asupra acestei planete.
Cercetările au arătat că topirea stratului permafrost şi eliberarea ulterioară a metanului este ca o „bombă cu ceas”. Bulele de gaz îngheţate din lacurile Siberiei se sparg şi eliberează metanul cu o rată care pare să fie „de cinci ori mai mare decât s-a estimat anterior”. Eliberarea metanului ar putea duce la un efect greu de controlat, încălzind dramatic atmosfera, care la rândul său va încălzi pământul, lacurile şi fundul oceanelor, topind mai departe permafrostul şi eliberând şi mai mult metan. Când se va atinge cota limită, oamenii nu vor mai putea face nimic. (Walter et al., 2007). Cercetările făcute de oamenii de ştiinţă de la Univ. Alaska din S.U.A. au arătat că o creştere cu 2-3C a temperaturii aerului ar putea face ca tundra arctică să se schimbe de la o zonă care absoarbe carbonul, la o zonă care eliberează carbon, metan şi alte gaze.
Anul acesta în august 2009, cercetătorii au arătat pentru prima data că metanul este eliberat de pe fundul oceanului de lângă Norvegia, ceea ce demonstrează clar că apa oceanului s-a încălzit, ducând la acidularea oceanului şi ca urmare, distrugerea vieţii marine, deja afectată sever până acum.
Proprietatea metanului de a fi foarte distrugător ne arată însă şi calea cea mai rapidă şi mai efectivă de a opri încălzirea globală, aceea de a reduce semnificativ metanul produs de om. Indiferent cât de puternic este, cu o durată de existenţă de 8,4 ani în atmosferă şi un potenţial redus de încălzire globală pe termen lung, înseamnă că orice reducere a metanului se traduce repede în reducerea efectului de încălzire.
Cea mai mare sursă la nivel global de metan şi oxid de azot este agricultura cu animale, care produce mai multă încălzire globală decât toate celelalte gaze în afara CO2, adunate laolaltă. Industria zootehnică este singura şi cea mai mare producătoare de metan, responsabilă de 37% din emisiile de metan produse de om. Acest gaz este produs de procesul special de digestie al animalelor şi de gunoiul de pe urma lor. De asemenea, zootehnia este una din cele mai mari
producătoare de oxid de azot (65%), al treilea gaz important din emisiile de gaze de seră cu un potenţial de încălzire de 296 de ori mai mare decât CO2 pe o perioadă de 100 de ani, sau de 275 de ori mai mare decât CO2 pe o perioadă de 20 de ani (FAO, 2006). La modul general, gazele de seră produse de sectorul zootehnic se ridică la 80% din emisiile din agricultură şi aproape o cincime (18%) din totalul emisiilor de gaze de seră produse de activităţile umane (FAO 2006).
Asta înseamnă că noi putem să facem o mare diferenţă în lupta împotriva celei mai mari crize a mediului cu care se confruntă omenirea, şi este foarte simplu, să lăsăm deoparte produsele animale din farfuria noastră, să desfiinţăm industria zootehnică, şeptelul.
Una din cercetări a evaluat integral efectul emisiilor de gaze de seră al celor trei tipuri de alimentaţie: un regim omnivor care include carne, lactate şi vegetale, un regim vegetarian care include lactate şi vegetale, şi un regim vegan (de post) care conţine numai produse pe bază de vegetale (Foodwatch, 2008). Acest studiu arată o diferenţă marcantă la nivelul celor trei categorii, cu privire la contribuţia lor la emisiile de gaze de seră. Este la fel de interesant şi faptul că un regim organic cu carne creează de şapte ori mai multe emisii faţă de un regim vegan (de post) neorganic.
Alt articol arată că adoptarea unei alimentaţii fără carne fie şi numai o zi pe săptămână în Marea Britanie ar salva 13 megatone de emisii de CO2, o cantitate mult mai mare decât dacă s-ar îndepărta 5 milioane de vehicule de pe străzile din Marea Britanie (10,4 megatone de CO2), şi este aproape echivalentă cu înlocuirea a unui miliard de becuri normale cu cele cu consum scăzut (van Beukering et al., 2008).
Consumul de carne al lumii a crescut de cinci ori în comparaţie cu anul 1950. Până în 2050, consumul global de carne se aşteaptă să se dubleze faţă de nivelul din 1999, de la 229 milioane de tone la 465 milioane de tone, în timp ce produsele lactate la fel, sunt estimate să se dubleze, de la 580 milioane de tone în 2001 la 1043 milioane de tone în 2050. Numărul animalelor sacrificate pe an va creşte de la 60 de miliarde la 120 de miliarde până în 2050 (FAO 2006). Deşi industria de carne este un contribuitor semnificativ la emisiile de gaze de seră şi este cauza principală a schimbării climei, totuşi, sectorul global zootehnic creşte mai repede decât oricare alt sector din agricultură. Creşterea estimată a consumului de carne şi de produse lactate scoate în evidenţă posibilitatea nefastă de a continua devastarea mediului înconjurător, iar FAO atrage atenţia că: “Costul mediului pe unitate de producţie zootehnică trebuie tăiat la jumătate, ca să evităm înrăutăţirea situaţiei peste nivelul actual” (FAO 2006). În ciuda ameninţării reale la adresa planetei din partea industriei zootehnice, subvenţii imense sunt date acestei industrii în fiecare an, suma intervenţiilor din UE şi sprijinul direct acordat industriei zootehnice în 2007 a fost de peste 3,5 miliarde euro. Această cifră nu include şi ajutorul financiar oferit producătorilor de carne pentru marketul produselor lor (Holm and Jokkala 2007).
Soluţiile
„Fiinţele umane şi natura sunt pe cale de coliziune ... Este nevoie urgentă de schimbări fundamentale dacă vrem să evităm coliziunea cu spre care ne îndreptăm acum” - Uniunea Oamenilor de Ştiinţă Îngrijoraţi ne-a avertizat deja. (UCS, 1992). Acum, după aproape 17 ani, noi realizăm că suntem ameninţaţi serios de schimbarea climei şi mai avem doar câţiva ani să rezolvăm criza de care suntem toţi responsabili.
În acest moment, nu ne mai permitem să nu facem aceste schimbări fundamentale şi urgente. Pe lângă dezvoltarea energiei sustenabile, a programelor de împădurire şi a altor măsuri de reducere a emisiile de carbon, noi trebuie să folosim reducerea metanului ca să cumpărăm timp pentru ca reducerea carbonului să aibă loc. Deci, dacă oprim producţia de metan, atmosfera se va răci mai repede decât dacă oprim producţia de CO2. O tranziţie spre o alimentaţie pe bază de plante este dovedită a fi cu adevărat sustenabilă, o soluţie efectivă şi o alternativă sănătoasă, benefică din multe puncte de vedere, atât pentru oameni şi economie, cât şi pentru mediul înconjurător şi planetă. În toată lumea, multe guverne, oficialităţi, oameni de ştiinţă şi organizaţii religioase vorbesc acum despre urgenţa şi eficienţa reducerii semnificative a producţiei şi consumului de carne şi produse animale.
Populaţia lumii este în creştere, în curând vom fi 7 miliarde de oameni pe această planetă, în timp ce populaţia înfometată a planetei este şi ea în creştere, 1 miliard la ora actuală. La fiecare 5 secunde, un copil moare de foame pe această planetă.
În timp ce grânele lumii sunt date animalelor care apoi sunt consumate de oameni, s-a calculat că producţia de grâne a lumii dată animalelor ar fi suficientă să hrănească 2 miliarde de oameni (Foodwatch, 2008).
Deşi publicul larg nu este informat în mare măsură despre legătura dintre consumul de carne şi distrugerea mediului înconjurător, pe de o parte, şi a sănătăţii oamenilor, pe de altă parte, este timpul acum să le aducem la cunoştinţă oamenilor despre această realitate, înainte ca situaţia să fie devastatoare. Dacă toată lumea ar adopta această cale simplă dar foarte puternică, o alimentaţie fără produse animale, atunci noi am putea inversa efectul încălzirii globale într-un timp foarte scurt. Atunci, noi o să avem timp să adoptăm şi celelalte măsuri pe termen lung, cum ar fi o tehnologie mai verde, ca să îndepărtăm dioxidul de carbon din atmosferă. În realitate, dacă neglijăm oprirea producţiei de carne, fie că toate aceste eforturi vor fi anulate sau putem să pierdem planeta înainte să avem şansa să instalăm orice fel de tehnologie verde, cum ar fi energia eoliană sau energia solară sau mai multe maşini hibride. Economistul irlandez de frunte Dr. Richar Tol, de la Unitatea de Economie şi Cercetare Socială din Departamentul de Economie din Irlanda a spus în 2008 că dacă eşti serios cu privire la reducerea emisiei în Irlanda, atunci nu există un viitor pentru carne şi lactate în ţară.
Şi punct de vedere al hranei, carnea este unul din cele mai nesănătoase, mai otrăvitoare şi neigienice lucruri care pot fi consumate vreodată de oameni. Din punct de vedere ştiinţific s-a dovedid că, carnea duce la tot felul de cancere, boli de inimă, hipertensiune arterială, apoplexie şi obezitate. Toate aceste boli omoară milioane de oameni în fiecare an. Milioane şi milioane de oameni mor din cauza bolilor legate de consumul de carne, şi alte milioane de oameni se îmbolnăvesc serios şi ajung şi handicapaţi. Evidenţe convingătoare se găsesc în cartea "Studiul China", scrisă de profesorul T. Colin Campbell care spune: "în următorii 10 ani, unul din lucrurile pe care le veţi auzi este acela că proteinele animale sunt unul din cele mai toxice alimente ... riscul îmbolnăvirii creşte dramatic când în regimul alimentar este prezentă chiar şi o
cantitate mică de proteină animală." Deci şi din punct de vedere medical, produsele animale trebuie eliminate pe viitor din meniurile noastre.
Sunt şi veşti îmbucuratoare, pe plan internaţional. Legătura dintre ceea ce consumam şi încălzirea globală a trecut deja de la faza de "întrebare", la faza de acţiune, în multe ţari. Oamenii şi-au dat seama că dacă nu modificăm cu adevărat felul cum ne-am obişnuit să trăim până acum (adică hrană, apă, transport, servicii), atunci indiferent de calitatea vieţii de azi, nu avem garanţii multe pentru calitatea vieţii de mâine.
Acestea sunt câteva exemple:
a) De curând, guvernul civic din Ghent, Belgia, a început un act fără precedent, prin a declara o zi vegetariană în fiecare săptămână, ca să ajute la reducerea amprentei de carbon a cetăţenilor. (http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8046970.stm )
b) YuPec 2008 (European Youth Perspective on Consumption), a adunat tinerii din 30 de ţări europene anul trecut in Olanda, sub umbrela "European Youth in Action Program", cea mai puternică organizaţie de tineret din UE - iar declaraţia lor despre dezvoltarea sustenabila are 4 puncte: primul este consumă carne mai puţină, al doilea este să reduci gunoiul, al
treilea este să reduci consumul de energie şi al patrulea este educarea şi informarea. (http://www.youpec.eu/ )
c) În Marea Britanie, House of Commons din Parlamentul britanic recunoaşte că este necesară schimbarea modului cum ne hrănim, ca să putem schimba emisia de gaze de seră şi recomandă reducerea consumului de produse animale, mai ales carnea de vacă şi produsele lactate. Raportul publicat de Tara Garnett spune că: "doar o schimbare radicală a hranei consumate în Europa şi celelalte ţări dezvoltate va face o diferenţă majoră (în emisia de gaze de seră). National Health
Service (Serviciul National de Sanatate) din Marea Britanie trece la reducerea cantităţii de carne şi produse lactate din meniurile servite în spitale, ca o masură de reducere a amprentei de carbon. (http://www.environmentalleader.com/2009/01/28/uk-hospitalscut-carbon-by-cutting-meat/ ).
d) Un raport similar a ajuns la aceeaşi concluzie în Germania anul trecut, Agenţia Mediului sfătuind populaţia să consume
carne cât mai puţină sau "doar la ocazii speciale". (http://www.spiegel.de/international/germany/0,1518,grossbild-1283672-574754,00.html )
Nimic nu poate doborî solidaritatea umană, spiritul omului şi voinţa noastră de a crea un viitor mai bun, pentru noi şi copiii noştri. Dacă noi, oamenii adulţi de azi, credem că nu mai putem schimba cursul vieţii noastre şi destinul planetei, atunci putem să încercăm să o facem pentru copiii noştri, pentru generaţia viitoare, să le lăsăm o planetă în condiţii bune, un loc unde să poată trăi cel puţin la fel de bine cum am trăit şi noi. Suntem responsabili să facem aceste schimbări şi a trecut deja ora când ne mai putem gândi ce să alegem şi cum, acum suntem în faza în care se pune problema supravieţuirii noastre ca specie pe această planetă, care este în pericol. Puterea stă în mâinile noastre, mai bine zis în furculiţele noastre!
"Pacea începe în farfuriile noastre!" - Ching Hai
Referinţe:
WWF 2008 “Climate Change: faster, stronger, sooner”, October 2008 http://assets.wwf.org.uk/downloads/cc_science_paper_october_2008_1.pdf
IPCC 4th Assessment, IPCC Fourth Assessment Report – Synthesis Report 2007 http://www.ipcc.ch/ipccreports/ar4-syr.htm, chapter 2 http://ipccwg1.ucar.edu/wg1/wg1-report.html
Walter K M, Zimov S A, Chanton J P, Verbyla D and Chapin III F S 2006 “Methane bubbling from Siberian thaw lakes as a positive feedback to climate
warming”, Nature 443; 71-75, 7 Sept. 2006 http://www.alaska.edu/uaf/cem/ine/walter/publications_docs/Walter_nature05040.pdf
Ping C, Michaelson G J, Jorgenson M T, Kimble J M, Epstein H, Romanovsky V E and Walker D A “Arctic Soil May Contain Nearly Twice Greenhouse
Gas Producing Material Than Previously Estimated”, Science Daily, 8 October 2008 http://www.sciencedaily.com/releases/2008/10/081008091129.htm
Atcheson J 2004 “Methane Burps: Ticking Time Bomb” Energy Bulletin, 15 Dec. 2004, http://www.energybulletin.net/node/3647
FAO 2006, UN FAO “Livestock’s Long Shadow”, Rome 2006 ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/010/A0701E/A0701E00.pdf
Foodwatch 2008, http://www.foodwatch.de/kampagnen__themen/klima/klimastudie_2008/ergebnisse/ernaehrungsweisen/index_ger.html
van Beukering P, van der Leeuw K, Immerzeel D and Aiking H 2008 “Meat the Truth”. and “The contribution of meat consumption in the UK to climate
change” Institute for Environmental Studies (IVM), VU University, Amsterdam, the Netherlands. HM Government (2006) Climate Change, the UK
programme 2006 http://www.meatthetruth.nl/download/20080517_Carbon_Savings_UK.pdf
Pimentel D and Pimentel M 2003 “Sustainability of Meat-Based and Plant-Based Diets and the Environment”, Am. J. Clin. Nutr. 2003 ;78(suppl): 660S-
3S. http://www.ajcn.org/cgi/content/full/78/3/660S
Ogino A, Orito H, Shimada K and Hirooka H 2007 “Evaluating environmental impacts of the Japanese beef cow–calf system by the life cycle assessment
method”, Animal Science Journal, 2007 http://www3.interscience.wiley.com/journal/117979629/abstract?CRETRY=1&SRETRY=0
RIC, The Rainforest Information Centre http://www.rainforestinfo.org.au/background/rainfwld.htm
GCP, Global Canopy Programme http://www.globalcanopy.org/main.php?m=3&sm=11&ssm=79
IUCN 2007 “Species extinction” http://cmsdata.iucn.org/downloads/species_extinction_05_2007.pdf
Stockholm International Water Institute, International Water Management Institute, Chalmers, and Stockholm Environment Institute 2008, “Saving Water
from Field to Fork”, May 2008 http://www.siwi.org/documents/Resources/Policy_Briefs/PB_From_Filed_to_Fork_2008.pdf
Pimentel D and Pimentel M 1996 “Food, energy and society”. Niwot, CO: Colorado University Press.
WHO and FAO 2003 “Diet, Nutrition and prevention of Chronic Diseases”, (3.4, P 21) http://www.fao.org/DOCREP/005/AC911E/ac911e05.htm#bm05.4
FAO News, 22 March 2007 http://www.fao.org/newsroom/en/news/2007/1000520/index.Html
United Nations Environment Programme (2002) Global Environment Outlook GEO-4 http://www.unep.org/geo/geo4/report/GEO-4_Report_Full_en.pdf
FAOSTAT http://faostat.fao.org/site/569/DesktopDefault.aspx?PageID=569#ancor,
World Food Programme Hunger Stats http://beta.wfp.org/hunger-stats
FAO 2008 “Food Outlook” http://www.fao.org/docrep/011/ai474e/ai474e01.htm
FAO 2008 “Crop Prospects and Food Situation” http://www.fao.org/docrep/010/ai465e/ai465e04.htm (calculated from the data therein)
US Department of Agriculture, 2008 “Oil Crops Year in Review” http://usda.mannlib.cornell.edu/MannUsda/viewDocumentInfo.do?documentID=1289
(based on data therein)
USDA 2008 Agricultral Statistics “Grain and Feed” http://www.nass.usda.gov/Publications/Ag_Statistics/2008/index.asp (extrapolated from the data
therein)
Ottawa: Environment Canada, 1995 “Connections: Canadian Lifestyle Choices and the Environment” A State of the Environment fact sheet. No 95-1, P7
http://www.ec.gc.ca/soer-ree/English/products/factsheets/95-1.cfm
Campbell T C 2004 “China Study”, the most comprehensive research on diet, lifestyle and disease over the past 100 years, conducted collaboratively by
Cornell University, Oxford University, and the Chinese Academy of Preventative Medicine
World Cancer Research Fund and the American Institute for Cancer Research 2007 “Food, Nutrition, Physical Activity, and the Prevention of Cancer: a
global perspective” http://www.dietandcancerreport.org/ /
Barnard N D, Nicholson A, and Howard J L 1995 "The medical costs attributable to meat consumption", Preventive Medicine, November 1995
http://www.sciencedirect.com/science?_ob=ArticleURL&_udi=B6WPG-45R89SBH&_user=10&_rdoc=1&_fmt=&_orig=search&_sort=d&view=c&_acct=C000050221&_version=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=80ba4d089f9f176bd494e695eea4f075
The Strategy Unit (UK) 2008 “Food Matters: Towards a Strategy for the 21st Century”
http://www.cabinetoffice.gov.uk/media/cabinetoffice/strategy/assets/food/food_matters_es.pdf
WHO Global Strategy on diet, Physical activity and health 2004 http://www.who.int/dietphysicalactivity/strategy/eb11344/strategy_english_web.pdf
American Dietetic Association position paper on vegetarian diets http://www.eatright.org/cps/rde/xchg/ada/hs.xsl/advocacy_933_ENU_HTML.htm
Jenkins D J A et al. 2003 “Type II diabetes and the vegetarian diet”, AJCN, Vol 78, September 2003, http://www.ajcn.org/cgi/content/full/78/3/610S
Holm J and Jokkala T 2007 “The livestock industry and climate – EU makes bad worse”, Parliamentary Group (pp17-18)
www.guengl.eu/upload/backup/meat_climate_report.pdf
NASA Goddard Space Flight Center 2005 “Methane's Impacts on Climate Change May Be Twice Previous Estimates”
http://www.nasa.gov/centers/goddard/news/topstory/2005/methane.html
US Environmental Protection Agency (EPA) 2006 “Global Mitigation of Non-CO2 Greenhouse Gases” EPA 430-R-06-005
http://www.epa.gov/climatechange/economics/downloads/GlobalMitigationFullReport.pdf
Mohr N 2005 “A New Global Warming Strategy”, EarthSave International, August 2005 http://www.earthsave.org/globalwarming.htm
Stehfest E et al. 2009 “Climate benefits of changing diet”, Climatic Change (DOI 10.1007/s10584-008-9534-6)
http://www.springerlink.com/content/053gx71816jq2648/ , http://www.newscientist.com/article/dn16573-eating-less-meat-could-cut-climate-costs.html
The Nutrition Ecology International Centre (NEIC) “Stop EU Subsidies to Livestock Industry” http://www.nutritionecology.org/news/stop_subsidies.html
The Union of Concerned Scientists (UCS) “1992 World Scientists' Warning to Humanity” http://www.ucsusa.org/about/1992-world-scientists.html >>
Sfarsitul mesajului
Dumnezeu să binecuvânteze Planeta Pământ!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu