LA POLUL NORD ESTE NOAPTE POLARA SI SE VAD CURCUBEELE DE NOAPTE

miercuri, 20 mai 2009

CE SUNT CULORILE? CE SUNT RADIAŢIILE ELECTROMAGNETICE?


Următoarea emisiune a lui Oreste se numeşte "Vindecarea prin culoare".

Pentru cei care cunosc mai puţine lucruri în acest domeniu, înainte de a citi această postare, le-aş recomanda să citească postarea "Legea Rezonanţei" şi apoi postarea "Legea Rezonanţei - partea a II-a" - urmăriţi şi filmul.

Ce este lumina vizibilă?
Lumina vizibilă este o foarte mică parte (sub 0,5%) a gamei de radiaţii electromagnetice existente.
Ce înseamnă acest lucru?
Înseamnă că noi vedem sub 0,5 % din toate radiaţiile electromagnetice existente. Celelalte 99,5% fac parte din Universul invizibil. Dacă nu le vedem, nu înseamnă că nu există.

Ce sunt radiaţiile electromagnetice?
După cum le spune şi numele, au o componentă electrică şi una magnetică. Atunci când spunem că printr-un fir conductor circulă curent electric, spunem de fapt că prin acel fir circulă electroni, care împreună cu câmpul electric formează componenta electrică. (Pentru a vedea imaginea de mai sus la dimensiune normală, apăsaţi click pe ea)

Curentul electric care trece prin fir produce un câmp electric în jurul firului.
Curentul electric variabil care trece printr-un fir produce un câmp magnetic variabil în jurul firului conductor.


Câmpul magnetic variabil produce în mediul exterior un câmp electric variabil, iar acesta la rândul lui produce mai departe un alt câmp magnetic variabil, iar acesta din urmă mai departe un alt câmp electric variabil. Astfel aceste două componente complementare, câmpul electric variabil şi câmpul magnetic variabil, se propagă în toate direcţiile (asemeni undelor de pe suprafaţa apei) producându-se unul pe celălalt. Împreună formează câmpul electromagnetic.

Atunci când curentul variază (devine mai mare sau mai mic în intensitate), şi câmpul magnetic din jurul firului conductor variază tot în acelaşi ritm, producând mai departe în spaţiul din jur alt câmp electric variabil şi apoi acesta alt câmp magnetic... Firul devine astfel o antenă de emisie (emiţător) care emite un câmp magnetic variabil, emiţând astfel unde electromagnetice.

Un câmp magnetic care variază, produce întru-un fir conductor din apropiere un curent electric care variază în acelaşi ritm, conductorul devenind astfel o antenă de recepţie (receptor de unde electromagnetice).

Atunci când un câmp electromagnetic are o vibraţie într-o secundă, spunem că are frecvenţa de un hertz.

Atunci când acel câmp are 1000 vibraţii într-o secundă, spunem că are frecvenţa de 1000 de hertzi (1 kilohertz - 1KHz).
1.000.000 Hz (un milion de vibraţii pe secundă) = 1 MHz
1.000.000.000 Hz = 1 GHz, etc

În imaginea de mai sus (link pe Wikipedia http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/9/9a/Electromagnetic_spectrum.jpg),
fiecare putere a lui 10 reprezintă un zero, adică:
10 la puterea a treia = 1000 de vibraţii într-o secundă,
10 la puterea 12 = 1.000.000.000.000 vibraţii într-o secundă.

După cum vedeţi mai jos, lumina vizibilă are frecvenţe cuprinse între 100.000.000.000.000 şi 10.000.000.000.000.000 Hz (vibraţii pe secundă), iar razele X au frecvanţa de 1.000.000.000.000.000.000 Hz.

Ochii noştri au pe retină nişte receptori sub formă de conuri şi bastonaşe (antene de recepţie pentru lumina vizibilă), care sunt sensibili la spectrul vizibil. Ochiul poate să distingă aproximativ 900 de nuanţe diferite (adică frecvenţe diferite din spectrul culorilor).
Culorile vizibile (cu nuanţele fiecăreia) sunt:
ROŞU, ORANGE (portocaliu), GALBEN, VERDE, ALBASTRU, INDIGO, VIOLET. (spectrul ROGVAIV - aşa cum îl ştim de la lecţiile de fizică). ALBUL este suma tuturor culorilor, iar NEGRUL este lipsa lor.
Obiectele negre absorb toate culorile din spectru, iar cele albe le reflectă pe toate. Obiectele albastre reflectă doar lumina albastră, cele verzi reflectă lumina verde etc.
Pe lângă aceste culori vizibile, există şi echivalentul lor în lumile subtile, nonmateriale (lumile astrale, lumile îngerilor, sau chiar în lumile infernale, etc). Exemple: culorile din aura corpului omenesc sau din aurele animalelor sau plantelor, culori care pot fi detectate numai cu anumite aparate speciale (aparatul Kirlian de ex.) sau pot fi văzute de unii oameni care au această capacitate extrasenzorială (clarvăzători). Despre aceste culori într-o postare viitoare.
Noi nu vedem cu ochiul liber nimic din zona gri a imaginii de mai sus, asta nu înseamnă că nu există acele radiaţii. Subliniez această afirmaţie deoarece mulţi susţin că nu există ceea ce nu au văzut cu ochii lor. Tot aşa, precum există fiinţe vizibile, există şi fiinţe invizibile. Nu întâmplător se spune în rugăciunea Tatăl Nostru - "..precum în cer (lumea invizibilă a Creatorului), aşa şi pe pământ..."

Frecvenţa creşte în imaginea de mai sus de la dreapta la stânga. Dacă printr-un fir conductor trece un curent (circulă electronii) cu frecvenţă cuprinsă între 0 şi 15.000 Hz, iar acest fir îl legăm la boxe, se va produce un sunet pe care îl putem auzi (membrana boxelor vibrează cu acea frecvenţă ex. 15.000 vibraţii într-o secundă). Sunetele cu frecvenţa mai mare de 15.000 Hz se numesc ultrasunete şi nu pot fi auzite de om (pot fi auzite de ţân-ar, liliac, delfini, etc).
Sunetele care au frecvenţa mai mică de 10 Hz şi chiar mai mică de 1 Hz se numesc infrasunete. (Exemple:vibraţiile curtremurului de pământ sau sunetele de foarte joasă frecvenţă produse de elefanţi).

Tot aşa, radiaţiile cu frecvenţă mai mică decât roşu (în dreapta culorii roşu) poartă denumirea de infraroşu, iar cele cu frecvenţă mai mare decât violet (în stânga culorii violet) - ultraviolet.

Conform imaginii de mai sus radiaţiile electromagnetice cunoscute, în ordinea crescătoare a frecvenţei acestore şi în ordinea descrescătoare a lungimii de undă sunt:

Unde radio de joasă frecvenţă (UL - unde lungi - lungimea de undă de ordinul kilometrilor până la sute de metri);
Unde medii - lungimea de undă de ordinul sutelor de metri;
Unde scurte - US (SW - short waves) - zeci de metri;
Unde ultrascurte - UUS (VHF - very high frequency) - de ordinul metrilor;
Unde UHF (ultra high frequency) - transmisii radio prin satelit (lungimea de undă . de ordinul zecilor de centimetri);
Microunde (lungimea de undă - centimetri);
Radiaţii infraroşii (căldura) - (lungime de undă - micrometri);
Lumina vizibilă (400 - 700 nanometri);
Radiaţii ultraviolete (de ordinul zecilor de nanometri până la 400 nm);
Raze X (de ordinul nanometrilor);
Raze Gamma (picometri).

Cu cât frecvenţa este mai mică, cu atît lungimea de undă este mai mare (dacă mişcăm foarte repede un băţ în apă - frecvenţă mare - distanţa dintre valuri va fi mică - lungime de undă mică; dacă mişcăm băţul rar - frecvenţă mică, distanţa dintre valuri va fi mai mare - lungime de undă mare).

marți, 19 mai 2009

LEGEA REZONANŢEI - partea a II-a - LECŢIE LA DIRIGENŢIE

Lecţie deschisă la dirigenţie (fragment de la sfârşitul lecţiei - concluzia) susţinută în luna iunie 2008 la Gimnaziul de Stat "Gheorghe Şincai" din Râciu, clasa a VII-a (acum cls. a VIII-a).



Această postare vine în întâmpinarea următoarei emisiuni a lui Oreste - "Vindecarea prin culoare" (vineri 22 mai ora 22.00 şi sâmbătă 23 mai ora 11.00 B1 TV).



Dacă unele explicaţii din film nu sunt suficient de clare, vă rog să citiţi postarea Legea Rezonanţei.







Pentru următorul film, vă rog să daţi dovadă de înţelegere, având în vedere următoarele aspecte:

  • în sală erau mai multe cadre didactice decât elevi,


  • unii elevi aveau emoţii mari,


  • este un subiect destul de dificil pentru clasa a VII-a,


  • elevii sunt din mediul rural, unde acasă mai mult se lucrează în gospodăria familiei decât se învaţă.


  • era o zi călduroasă şi era ora 13.30 (după 5 ore pe care elevii le-au avut la alte materii înainte);


  • lecţia recapitulată în filmul următor fusese predată în februarie 2008 (cu 4 luni înainte).


Mulţumesc pentru înţelegere!