Videoclipul acesta trebuie să ne reprezinte pe toţi!
În continuare un articol deosebit de interesant transmis prin E-mail de prieteni mei de la "Quan Yin - Bucharest Center"
<< Re: articol despre incalzirea globalaSunday, July 12, 2009 8:25 PMFrom: This sender is DomainKeys verified " Quan Yin - Bucharest Center"
SCHIMBAREA CLIMEI, CONSUMUL DE CARNE ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Interviu cu Noam Mohr de la EarthSave,
realizat de Claudette Vaughan
Noam Mohr este fizician cu diplome de la Universităţile Yale şi Penn. Dânsul a muncit în campaniile despre încălzirea globală ale Grupului de Cercetare al Intereselor Publice din SUA, pentru care a publicat câteva articole despre schimbarea climei şi standardul de combustibili ai economiei, printre care „Joaca cu dezastrul”, „Umflarea preţului” şi „Avertizarea despre furtună”.
Î: - De ce foarte multe eforturi despre cum să tăiem din emisiile de gaze de seră sunt foarte mult îndreptate într-o direcţie greşită?
N: - Organizaţiile pentru mediu şi-au îndreptat eforturile lor aproape în totalitate pe gazul de seră dioxidul de carbon, pentru că acest gaz alcătuieşte majoritatea emisiilor noastre. Însă, problema este că celelalte gaze, produse în cantităţi mult mai mici, sunt mult mai puternice în încălzirea pământului.
Metanul este de 23 de ori mai puternic şi oxidul de azot este de 297 de ori mai puternic. Când iei în calcul acestea, dioxidul de carbon este responsabil doar pentru jumătate din încălzirea pe care o vedem noi.
Şi mai important, sursa dioxidului de carbon – maşinile şi fabricile care ard combustibilii fosili - ele emit şi aerosoli, particule mici care alcătuiesc fumul de ceaţă, care răceşte atmosfera prin reflexia razelor de soare. Când te uiţi la amploarea efectului de răcire, atunci vezi că acesta aproape că anulează efectul de încălzire al dioxidului de carbon. Asta înseamnă că aceste surse au contribuit foarte puţin la problema încălzirii globale pe care am văzut-o noi, şi reducerea acestor surse vor face diferenţe foarte mici pe termen scurt.
Aceasta nu înseamnă că este în regulă să ardem combustibili fosili. Reducerea dioxidului de carbon este absolut critică, pentru că noi nu putem emite fum din ce în ce mai mult, ca să mascăm efectul dioxidului de carbon. Aerosolii rămân în atmosferă pentru o perioadă foarte scurtă, în timp ce dioxidul de carbon continuă să crească încălzirea pământului pe o perioadă de un secol. Dacă nu ne îndreptăm atenţia spre dioxidul de carbon acum, o să ne prindă din urmă.
Totuşi, realitatea rămâne că sursele celorlalte gaze sunt forţa principală a încălzirii globale din ziua de azi şi din viitorul apropiat, planeta apropiindu-se de punctul daunelor climatice ireversibile, deci adresarea acestor surse ar trebui să fie prioritatea noastră numărul unu. Cea mai mare sursă la nivel lobal de metan şi oxid de azot este agricultura cu animale, care produce mai multă încălzire globală decât toate celelalte gaze în afara CO2, adunate laolaltă. Aceste gaze sunt produse de procesul special de digestie al animalelor şi de gunoiul de pe urma lor. Asta înseamnă că noi putem să facem o mare diferenţă în lupta împotriva celei mai mari crize ale mediului cu care se confruntă omenirea, şi este foarte simplu, să lăsăm deoparte produsele animale din farfuria noastră.
Este important să luăm aminte că, chiar dacă ignorăm efectul aerosolilor, zootehnia este printre altele şi o sursă mare de emisie pentru dioxidul de carbon. Este o industrie care consumă foarte intensiv energie, consumând de 11 mai mult combustibili fosili ca să creeze o calorie de proteină, în comparaţie cu agricultura cu plante. În plus, este o sursă majoră de ardere a pădurilor, eliberând cantităţi enorme de dioxid de carbon care ar fi fost absorbite de copaci. Cel puţin 70% din fosta pădure tropicală din Amazon este folosită acum pentru agricultura creşterii animalelor, şi mai mult, este folosită pentru creşterea hranei pentru animale. Chiar fără să considere efectul de răcire al aerosolilor, ONU a arătat că creşterea animalelor este responsabilă pentru 18% din emisiile de gaze de seră, mai mult decât toate maşinile, camioanele, avioanele şi trenurile din lume, adunate laolaltă. În timp ce grupurile pentru mediu s-au gândit la avantajul de a-ţi schimba maşina cu un hibrid Prius, foarte puţine persoane ştiu că, după cum spune un studiu al Universităţii din Chicago, o să salvezi mult mai mult din emisiile de gaze de seră dacă treci la o alimentaţie vegană.
Î: - Este vreo conspiraţie pentru a ascunde faptul că producţia şi consumul de carne sunt cele mai mari surse de emsii de gaze de seră în toată lumea?
N: - Grupurile pentru mediu abia au început să recunoască acest fapt, şi au ezitări să recunoască lucrul acesta, pentru că le este teamă că atenţia va fi abătută de la campaniile lor vehemente şi de durată împotriva combustibililor fosili, şi la fel şi pentru că mulţi activişti ai mediului sunt ei înşişi consumatori de carne şi se tem să condamne un lucru pe care ei personal îl consumă. Însă, cu foarte multe evidenţe, ar fi o greşeală serioasă să nu le spunem oamenilor despre acest pas puternic pe care-l pot face în rezolvarea acestui pericol foarte grav. Este foarte urgent, mai ales din cauză că consumul de carne este presupus să se dubleze până în 2050, deci dacă credem că acum problema este destul de rea, să vă gândiţi cât de rea va ajunge dacă nu începem azi să ne ocupăm de ea.
Majoritatea oamenilor simt că nu pot face nimic în legătură cu această problemă, doar dacă cumpără o maşină sau un aparat, însă majoritatea sunt lăsaţi să aleagă doar becurile cu consum eficient de energie. Este foarte important ca oamenii să ştie că pot face o mare diferenţă, cu fiecare masă consumată. Nu există nici un motiv ca promovarea alimentaţiei pe bază de plante să ia atenţia de la eforturile de a rezolva emisiile de dioxid de carbon, ambele fiind la fel de importante. Noi trebuie să ne ocupăm de criză cu orice mijloc pe care-l avem la dispoziţie.
Î: - De asemenea, se merită să menţionăm că problema nu este doar producţia de carne. De exemplu, vacile pentru lapte produc mai mult metan decât vacile pentru carne. Care este cifra exactă pentru producţia de metan a unei vaci de lapte?
N: - În 2005, o vacă medie pentru lapte din SUA a emis 168kg de metan, în timp ce o vacă medie pentru carne din SUA a emis 45 kg de metan. Desigur, sunt mult mai multe vaci pentru carne decât vaci pentru lapte, deci cifra totală din SUA este de 3,9t pentru vacile de carne şi 2,2t pentru vacile de lapte.
Î: - Care sunt avantajele vegetarianismului cu privire la reducerea CO2?
N: - Mai întâi de toate, reducerea produselor animale este o formă de reducere a CO2, din moment de agricultura cu animale este responsabilă pentru o zecime din emisiile globale de CO2. În al doilea rând, reducerea metanului dă rezultate mari care se manifestă mult mai repede. Chiar dacă noi am putea să inventăm mâine maşini şi fabrici care să nu emită deloc, ar fi extrem de scump să le construim şi ar dura zeci de ani să le înlocuiască pe cele vechi. Din contră, rata de dispariţie a fermelor de animale este mai mică de doi ani şi noi nu trebuie să aşteptăm pentru vreo invenţie nouă ca să obţinem o reducere de 100%, cu un impact economic negativ foarte mic. În plus, dioxidul de carbon poate să stea în atmosferă un secol, în timp ce metanul se elimină într-un deceniu, deci reducerea agriculturii cu animale se traduce foarte repede într-o planetă mai sănătoasă. În al treilea rând, reducerile din agricultura cu animale sunt bune şi în adresarea unor probleme mari ale mediului. ONU a dat vina pe acest sector ca fiind unul din „cei doi sau trei contribuitori principali de frunte la cele mai serioase probleme ale mediului, de la scară globală, la scară locală.” Este cauza majoră a poluării apei, a defrişării, a lipsei de apă, a pierderii biodiversităţii, şi aşa mai departe. Este greu să-ţi închipui mărimea imensă a acestei industrii când te uiţi la o singură găină, dar în realitate, foloseşte 30% din terenul pământului şi deţine 20% din biomasa animală de pe uscat a pământului. Aceasta este una din cele mai poluante industrii din lume, deci reducerea ei beneficiază nu numai crizei climatice, ci şi mediului înconjurător.
Î: - Cât de bine ar fi dacă am fi vegani?
N: - Mult mai bine. Un studiu de la Universitatea din Chicago a găsit că, fără să considere efectul aerosolilor sau emisiile adiţionale din creşterea hranei pentru animale, trecerea de la o alimentaţie medie americană la una vegană ar salva cu 50% mai mult din emisiile de gaze de seră decât dacă am trece de la o maşină medie americană, la o maşină Prius. Eliminarea agriculturii animale ar însemna eliminarea celei mai mari surse a încălzirii globale observate până acum. Probabil acesta este cel mai puternic lucru pe care noi, ca oameni, îl putem face cu privire la criza climatică.
Î: - Când Bush a fost întrebat despre schimbarea climei, el a spus: „Da, şi lui îi plac urşii polari şi ar vrea să-i salveze”. Credeţi că dacă el nu ar fi văzut filmul lui Al Gore „Un adevăr inconvenabil”, nu am fi ajuns nici până acolo cu el?
N: - Nu cred că administraţia lui Bush a făcut ceva semnificativ cu privire la încălzirea globală. Sigur că Al Gore a ridicat problema, şi lumea caută căi de a ajuta, mai ales ca o reacţie la neimplicarea lui Bush. Să sperăm că, ştiind că ce este bun pentru sănătatea voastră, este bun şi pentru planetă, aceasta o să le ofere mijloacele prin care să facă ceva cu adevărat. Lumea trebuie să fie educată cu privire la ce pot să facă.
Î: - De ce America a mers devastator de încet cu privire la schimbarea climei? Este din cauza economiei sau este timpul potrivit acum să-i prezentăm lumii naive soluţia cu energia nucleară ca fiind „soluţia” pentru schimbarea climei, ceea ce Howard, Blair (acum deja în afara funcţiei) şi Bush, cu toţii au ales să o facă.
N: - Sunt multe industrii puternice care au interese financiare ca noi să continuăm să poluăm. Din păcate, este imposibil să faci o campanie politică serioasă în această ţară fără o sumă imensă de bani, ceea ce oferă acestor interese un acces şi o influenţă disproporţionată. Sondajele au arătat în mod constant că americanii, din contră, sprijină în masă acţiunile cu privire la încălzirea globală.
Î: - Este prea târziu să oprim distrugerea pământului?
N: - Sigur că nu. Indiferent ce facem, gazele pe care le-am emis deja o să stea în atmosferă şi vor continua să încălzească pământul pentru sute de ani. Însă, ce vedem noi este doar începutul. Noi putem şi trebuie să acţionăm acum, înainte ca situaţia să devină catastrofală. În timpul ultimei ere glaciare, temperaturile globale au fost doar cu nouă grade mai reci decât sunt azi, şi gheaţa cu o grosime mai mare de o milă acoperea oraşele New York şi St. Louis. Temperaturile pot creşte şi mai mult de-a lungul secolului dacă noi nu reuşim să acţionăm.
Î: - China este a doua ţară la emisiile de gaze de seră, şi de curând a anunţat că a ratificat Protocolul de la Kyoto, aducând tratatul pentru mediu la un pas de la implementare, aşa spun ei. Putem să credem aşa ceva? China scuipă în atmosferă 11% din totalul emisiilor de carbon şi este privită ca una din naţiunile pe cale de dezvoltare, deci nu i se cere să-şi reducă din emisii. N: - China a făcut nişte paşi ca să-şi îmbunătăţească emisiile de gaze de seră, de exemplu cere stardarde la economia de combustibil mai mari decât cele din SUA. Însă, ca ţară în curs de dezvoltare, China nu trebuie să respecte cerinţele de reducere a emsiilor de gaze din Protocolul de la Kyoto, aşa cum fac ţările dezvoltate, pentru că ţările dezvoltate au contribuit cu „partea leului” la emisiile de-a lungul istoriei care s-au adunat în atmosferă şi continuă să dăuneze planetei. Cel mai important lucru cu privire la reducerea consumului de carne este că este un lucru la fel de accesibil pentru un ţăran din China, cum este pentru un broker din Wall Street. Prin promovarea alimentaţiei vegetariene pentru oamenii săi, China poate contribui cu reduceri mari ale emisiilor de gaze de seră, fără să-şi facă griji despre afectarea dezvoltării economice.
Î: - Joyce d'Silvia de la “Compassion in World Farming”, a vorbit la o conferinţă despre creşterea fermelor industriale în China, acum câţiva ani. Ea a spus: “Consumul de carne creşte foarte repede, nu doar în China unde sunt 1,3 miliarde de oameni şi unde 53% din forţa de muncă este angajată în agricultură sau în industria lemnului, însă creşte şi în estul şi sud-estul Asiei, de asemenea. Odată cu îmbunătăţirea economiei, spune ea, creşte şi salariul şi oamenii privesc carnea ca pe un lucru de nelipsit din alimentaţia lor. Moda aceasta este sprijinită şi de creşterea lanţurilor de fast-food. Producţia de carne pe cap de locuitor a crescut în 13 ani până în 2001 de la 23kg / persoană, la 49 kg / persoană, ouăle de la 6kg / persoană la 18 kg/ persoană, şi laptele de la 3kg / persoană, la 8 kg pe persoană.” Ce putem să facem? Se ocupă cineva de acestea?
N: - Aceasta este o problemă serioasă, nu doar în China, ci în întreaga lume. Comunităţile pentru mediu abia acum încep să recunoască impactul enorm al agriculturii animale asupra încălzirii globale. Noi trebuie să începem să educăm lumea, în SUA şi în celelalte ţări, ca cei care se ocupă de această problemă să înceapă să lucreze la alimentaţie, ca o prioritate.
Î: - Ce spuneţi de animale? Prin tradiţie, în China rurală o gospodărie avea unul sau doi porci în curte. Acum, occidentul îi arată Chinei cum să aibă ferme industriale, ca să crească animale mai multe, mai eficient şi mai „igienic”, deci să contribuie şi mai mult la emisiile de gaze de seră. În China, transportul animalelor de multe ori este ceva foarte rudimentar şi în fermele mici, distanţele nu sunt aşa de lungi. Odată cu creşterea fermelor comerciale, distanţele şi congelarea cresc şi ele. Se ocupă cineva de aceasta? Ce credeţi, domnule Noam?
N: - Creşterea dramatică a fermelor industriale foarte poluante şi extrem de violente este subestimată ca fiind o sursă importantă de gaze de seră. Cât de rău stau lucrurile acum, se întrevede o înrăutăţire şi mai mare pe măsură ce producţia intensivă de animale se extinde. Consumul de carne a crescut deja de cinci ori în ultimii 15 ani, cu rezultate devastatoare. Noi trebuie să schimbăm cursul acesta foarte urgent.
Î: - Putem să terminăm cu lanţurile de fast-food? De exemplu, eu nu ştiu care sunt cifrele în America, dar în China industria lor de fast-food a făcut 24 de miliarde de dolari. Piaţa creşte cu 20% anual. McDonalds are peste 400 de restaurante în China şi KFC are 681. Fără nici un dubiu că această creştere contribuie la creşterea consumului de carne şi la intensificarea metodelor fermelor industriale. Gigantul american de carne, Smithfield Foods, face afaceri în comun cu compania olandeză Artal Holland BV, sub numele de AFG Company, în provincia Guangdong. Ei produc acum produse de carne pentru lanţurile fast-food şi pentru vânzătorii cu amănuntul. Ce credeţi despre aceasta? Cine să vrea să se ocupe de băieţii mari din fast-food?
N: - Una din problemele cu privire a încălzirea globală este că oamenii simt că ei nu pot face nimic. Publicul, de multe ori pasiv, depinde de politica de decizie a guvernului. La final, chiar dacă noi avem tehnologia să reducem cu 40% consumul de combustibil al maşinii, fără reducerea mărimii maşinii sau a siguranţei, producătorii de maşini nu pun aceste modele la îndemâna cumpărătorilor. Deci, să facă ceva cu privire la companiile de petrol, companiile de maşinişi giganţii fast-food, pare imposibil pentru cetăţeanul de rând. Atunci când realizezi că poţi să faci diferenţa cu fiecare masă, atunci dintr-o dată imaginea se schimbă. Poţi să alegi, şi felul cum alegi afectează schimbarea climei. Dacă oamenii reduc din consumul de produse animale cu jumătate, atunci această sursă de poluare va scădea la jumătate şi nu mai este nimic de făcut din partea nici unei corporaţii sau a unor intereselor speciale. Viitorul este sigur în mâinile noastre sau mai degrabă, în gura noastră. Asta nu înseamnă că guvernele sunt scutite să se mai ocupe de legile cu privire la această sursă majoră de gaze de seră. Guvernele trebuie să înceapă prin a termina cu subvenţiile imense pentru fermele industriale, pe care efectiv le plăteşte ca să polueze. În şcoli şi în programele guvernamentale, în campaniile de educaţie publică şi în legile despre cheltuirea banilor din taxe, ei trebuie să promoveze o alimentaţie sănătoasă, pentru oameni şi pentru mediu. >>
În continuare un articol deosebit de interesant transmis prin E-mail de prieteni mei de la "Quan Yin - Bucharest Center"
<< Re: articol despre incalzirea globalaSunday, July 12, 2009 8:25 PMFrom: This sender is DomainKeys verified " Quan Yin - Bucharest Center"
SCHIMBAREA CLIMEI, CONSUMUL DE CARNE ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Interviu cu Noam Mohr de la EarthSave,
realizat de Claudette Vaughan
Noam Mohr este fizician cu diplome de la Universităţile Yale şi Penn. Dânsul a muncit în campaniile despre încălzirea globală ale Grupului de Cercetare al Intereselor Publice din SUA, pentru care a publicat câteva articole despre schimbarea climei şi standardul de combustibili ai economiei, printre care „Joaca cu dezastrul”, „Umflarea preţului” şi „Avertizarea despre furtună”.
Î: - De ce foarte multe eforturi despre cum să tăiem din emisiile de gaze de seră sunt foarte mult îndreptate într-o direcţie greşită?
N: - Organizaţiile pentru mediu şi-au îndreptat eforturile lor aproape în totalitate pe gazul de seră dioxidul de carbon, pentru că acest gaz alcătuieşte majoritatea emisiilor noastre. Însă, problema este că celelalte gaze, produse în cantităţi mult mai mici, sunt mult mai puternice în încălzirea pământului.
Metanul este de 23 de ori mai puternic şi oxidul de azot este de 297 de ori mai puternic. Când iei în calcul acestea, dioxidul de carbon este responsabil doar pentru jumătate din încălzirea pe care o vedem noi.
Şi mai important, sursa dioxidului de carbon – maşinile şi fabricile care ard combustibilii fosili - ele emit şi aerosoli, particule mici care alcătuiesc fumul de ceaţă, care răceşte atmosfera prin reflexia razelor de soare. Când te uiţi la amploarea efectului de răcire, atunci vezi că acesta aproape că anulează efectul de încălzire al dioxidului de carbon. Asta înseamnă că aceste surse au contribuit foarte puţin la problema încălzirii globale pe care am văzut-o noi, şi reducerea acestor surse vor face diferenţe foarte mici pe termen scurt.
Aceasta nu înseamnă că este în regulă să ardem combustibili fosili. Reducerea dioxidului de carbon este absolut critică, pentru că noi nu putem emite fum din ce în ce mai mult, ca să mascăm efectul dioxidului de carbon. Aerosolii rămân în atmosferă pentru o perioadă foarte scurtă, în timp ce dioxidul de carbon continuă să crească încălzirea pământului pe o perioadă de un secol. Dacă nu ne îndreptăm atenţia spre dioxidul de carbon acum, o să ne prindă din urmă.
Totuşi, realitatea rămâne că sursele celorlalte gaze sunt forţa principală a încălzirii globale din ziua de azi şi din viitorul apropiat, planeta apropiindu-se de punctul daunelor climatice ireversibile, deci adresarea acestor surse ar trebui să fie prioritatea noastră numărul unu. Cea mai mare sursă la nivel lobal de metan şi oxid de azot este agricultura cu animale, care produce mai multă încălzire globală decât toate celelalte gaze în afara CO2, adunate laolaltă. Aceste gaze sunt produse de procesul special de digestie al animalelor şi de gunoiul de pe urma lor. Asta înseamnă că noi putem să facem o mare diferenţă în lupta împotriva celei mai mari crize ale mediului cu care se confruntă omenirea, şi este foarte simplu, să lăsăm deoparte produsele animale din farfuria noastră.
Este important să luăm aminte că, chiar dacă ignorăm efectul aerosolilor, zootehnia este printre altele şi o sursă mare de emisie pentru dioxidul de carbon. Este o industrie care consumă foarte intensiv energie, consumând de 11 mai mult combustibili fosili ca să creeze o calorie de proteină, în comparaţie cu agricultura cu plante. În plus, este o sursă majoră de ardere a pădurilor, eliberând cantităţi enorme de dioxid de carbon care ar fi fost absorbite de copaci. Cel puţin 70% din fosta pădure tropicală din Amazon este folosită acum pentru agricultura creşterii animalelor, şi mai mult, este folosită pentru creşterea hranei pentru animale. Chiar fără să considere efectul de răcire al aerosolilor, ONU a arătat că creşterea animalelor este responsabilă pentru 18% din emisiile de gaze de seră, mai mult decât toate maşinile, camioanele, avioanele şi trenurile din lume, adunate laolaltă. În timp ce grupurile pentru mediu s-au gândit la avantajul de a-ţi schimba maşina cu un hibrid Prius, foarte puţine persoane ştiu că, după cum spune un studiu al Universităţii din Chicago, o să salvezi mult mai mult din emisiile de gaze de seră dacă treci la o alimentaţie vegană.
Î: - Este vreo conspiraţie pentru a ascunde faptul că producţia şi consumul de carne sunt cele mai mari surse de emsii de gaze de seră în toată lumea?
N: - Grupurile pentru mediu abia au început să recunoască acest fapt, şi au ezitări să recunoască lucrul acesta, pentru că le este teamă că atenţia va fi abătută de la campaniile lor vehemente şi de durată împotriva combustibililor fosili, şi la fel şi pentru că mulţi activişti ai mediului sunt ei înşişi consumatori de carne şi se tem să condamne un lucru pe care ei personal îl consumă. Însă, cu foarte multe evidenţe, ar fi o greşeală serioasă să nu le spunem oamenilor despre acest pas puternic pe care-l pot face în rezolvarea acestui pericol foarte grav. Este foarte urgent, mai ales din cauză că consumul de carne este presupus să se dubleze până în 2050, deci dacă credem că acum problema este destul de rea, să vă gândiţi cât de rea va ajunge dacă nu începem azi să ne ocupăm de ea.
Majoritatea oamenilor simt că nu pot face nimic în legătură cu această problemă, doar dacă cumpără o maşină sau un aparat, însă majoritatea sunt lăsaţi să aleagă doar becurile cu consum eficient de energie. Este foarte important ca oamenii să ştie că pot face o mare diferenţă, cu fiecare masă consumată. Nu există nici un motiv ca promovarea alimentaţiei pe bază de plante să ia atenţia de la eforturile de a rezolva emisiile de dioxid de carbon, ambele fiind la fel de importante. Noi trebuie să ne ocupăm de criză cu orice mijloc pe care-l avem la dispoziţie.
Î: - De asemenea, se merită să menţionăm că problema nu este doar producţia de carne. De exemplu, vacile pentru lapte produc mai mult metan decât vacile pentru carne. Care este cifra exactă pentru producţia de metan a unei vaci de lapte?
N: - În 2005, o vacă medie pentru lapte din SUA a emis 168kg de metan, în timp ce o vacă medie pentru carne din SUA a emis 45 kg de metan. Desigur, sunt mult mai multe vaci pentru carne decât vaci pentru lapte, deci cifra totală din SUA este de 3,9t pentru vacile de carne şi 2,2t pentru vacile de lapte.
Î: - Care sunt avantajele vegetarianismului cu privire la reducerea CO2?
N: - Mai întâi de toate, reducerea produselor animale este o formă de reducere a CO2, din moment de agricultura cu animale este responsabilă pentru o zecime din emisiile globale de CO2. În al doilea rând, reducerea metanului dă rezultate mari care se manifestă mult mai repede. Chiar dacă noi am putea să inventăm mâine maşini şi fabrici care să nu emită deloc, ar fi extrem de scump să le construim şi ar dura zeci de ani să le înlocuiască pe cele vechi. Din contră, rata de dispariţie a fermelor de animale este mai mică de doi ani şi noi nu trebuie să aşteptăm pentru vreo invenţie nouă ca să obţinem o reducere de 100%, cu un impact economic negativ foarte mic. În plus, dioxidul de carbon poate să stea în atmosferă un secol, în timp ce metanul se elimină într-un deceniu, deci reducerea agriculturii cu animale se traduce foarte repede într-o planetă mai sănătoasă. În al treilea rând, reducerile din agricultura cu animale sunt bune şi în adresarea unor probleme mari ale mediului. ONU a dat vina pe acest sector ca fiind unul din „cei doi sau trei contribuitori principali de frunte la cele mai serioase probleme ale mediului, de la scară globală, la scară locală.” Este cauza majoră a poluării apei, a defrişării, a lipsei de apă, a pierderii biodiversităţii, şi aşa mai departe. Este greu să-ţi închipui mărimea imensă a acestei industrii când te uiţi la o singură găină, dar în realitate, foloseşte 30% din terenul pământului şi deţine 20% din biomasa animală de pe uscat a pământului. Aceasta este una din cele mai poluante industrii din lume, deci reducerea ei beneficiază nu numai crizei climatice, ci şi mediului înconjurător.
Î: - Cât de bine ar fi dacă am fi vegani?
N: - Mult mai bine. Un studiu de la Universitatea din Chicago a găsit că, fără să considere efectul aerosolilor sau emisiile adiţionale din creşterea hranei pentru animale, trecerea de la o alimentaţie medie americană la una vegană ar salva cu 50% mai mult din emisiile de gaze de seră decât dacă am trece de la o maşină medie americană, la o maşină Prius. Eliminarea agriculturii animale ar însemna eliminarea celei mai mari surse a încălzirii globale observate până acum. Probabil acesta este cel mai puternic lucru pe care noi, ca oameni, îl putem face cu privire la criza climatică.
Î: - Când Bush a fost întrebat despre schimbarea climei, el a spus: „Da, şi lui îi plac urşii polari şi ar vrea să-i salveze”. Credeţi că dacă el nu ar fi văzut filmul lui Al Gore „Un adevăr inconvenabil”, nu am fi ajuns nici până acolo cu el?
N: - Nu cred că administraţia lui Bush a făcut ceva semnificativ cu privire la încălzirea globală. Sigur că Al Gore a ridicat problema, şi lumea caută căi de a ajuta, mai ales ca o reacţie la neimplicarea lui Bush. Să sperăm că, ştiind că ce este bun pentru sănătatea voastră, este bun şi pentru planetă, aceasta o să le ofere mijloacele prin care să facă ceva cu adevărat. Lumea trebuie să fie educată cu privire la ce pot să facă.
Î: - De ce America a mers devastator de încet cu privire la schimbarea climei? Este din cauza economiei sau este timpul potrivit acum să-i prezentăm lumii naive soluţia cu energia nucleară ca fiind „soluţia” pentru schimbarea climei, ceea ce Howard, Blair (acum deja în afara funcţiei) şi Bush, cu toţii au ales să o facă.
N: - Sunt multe industrii puternice care au interese financiare ca noi să continuăm să poluăm. Din păcate, este imposibil să faci o campanie politică serioasă în această ţară fără o sumă imensă de bani, ceea ce oferă acestor interese un acces şi o influenţă disproporţionată. Sondajele au arătat în mod constant că americanii, din contră, sprijină în masă acţiunile cu privire la încălzirea globală.
Î: - Este prea târziu să oprim distrugerea pământului?
N: - Sigur că nu. Indiferent ce facem, gazele pe care le-am emis deja o să stea în atmosferă şi vor continua să încălzească pământul pentru sute de ani. Însă, ce vedem noi este doar începutul. Noi putem şi trebuie să acţionăm acum, înainte ca situaţia să devină catastrofală. În timpul ultimei ere glaciare, temperaturile globale au fost doar cu nouă grade mai reci decât sunt azi, şi gheaţa cu o grosime mai mare de o milă acoperea oraşele New York şi St. Louis. Temperaturile pot creşte şi mai mult de-a lungul secolului dacă noi nu reuşim să acţionăm.
Î: - China este a doua ţară la emisiile de gaze de seră, şi de curând a anunţat că a ratificat Protocolul de la Kyoto, aducând tratatul pentru mediu la un pas de la implementare, aşa spun ei. Putem să credem aşa ceva? China scuipă în atmosferă 11% din totalul emisiilor de carbon şi este privită ca una din naţiunile pe cale de dezvoltare, deci nu i se cere să-şi reducă din emisii. N: - China a făcut nişte paşi ca să-şi îmbunătăţească emisiile de gaze de seră, de exemplu cere stardarde la economia de combustibil mai mari decât cele din SUA. Însă, ca ţară în curs de dezvoltare, China nu trebuie să respecte cerinţele de reducere a emsiilor de gaze din Protocolul de la Kyoto, aşa cum fac ţările dezvoltate, pentru că ţările dezvoltate au contribuit cu „partea leului” la emisiile de-a lungul istoriei care s-au adunat în atmosferă şi continuă să dăuneze planetei. Cel mai important lucru cu privire la reducerea consumului de carne este că este un lucru la fel de accesibil pentru un ţăran din China, cum este pentru un broker din Wall Street. Prin promovarea alimentaţiei vegetariene pentru oamenii săi, China poate contribui cu reduceri mari ale emisiilor de gaze de seră, fără să-şi facă griji despre afectarea dezvoltării economice.
Î: - Joyce d'Silvia de la “Compassion in World Farming”, a vorbit la o conferinţă despre creşterea fermelor industriale în China, acum câţiva ani. Ea a spus: “Consumul de carne creşte foarte repede, nu doar în China unde sunt 1,3 miliarde de oameni şi unde 53% din forţa de muncă este angajată în agricultură sau în industria lemnului, însă creşte şi în estul şi sud-estul Asiei, de asemenea. Odată cu îmbunătăţirea economiei, spune ea, creşte şi salariul şi oamenii privesc carnea ca pe un lucru de nelipsit din alimentaţia lor. Moda aceasta este sprijinită şi de creşterea lanţurilor de fast-food. Producţia de carne pe cap de locuitor a crescut în 13 ani până în 2001 de la 23kg / persoană, la 49 kg / persoană, ouăle de la 6kg / persoană la 18 kg/ persoană, şi laptele de la 3kg / persoană, la 8 kg pe persoană.” Ce putem să facem? Se ocupă cineva de acestea?
N: - Aceasta este o problemă serioasă, nu doar în China, ci în întreaga lume. Comunităţile pentru mediu abia acum încep să recunoască impactul enorm al agriculturii animale asupra încălzirii globale. Noi trebuie să începem să educăm lumea, în SUA şi în celelalte ţări, ca cei care se ocupă de această problemă să înceapă să lucreze la alimentaţie, ca o prioritate.
Î: - Ce spuneţi de animale? Prin tradiţie, în China rurală o gospodărie avea unul sau doi porci în curte. Acum, occidentul îi arată Chinei cum să aibă ferme industriale, ca să crească animale mai multe, mai eficient şi mai „igienic”, deci să contribuie şi mai mult la emisiile de gaze de seră. În China, transportul animalelor de multe ori este ceva foarte rudimentar şi în fermele mici, distanţele nu sunt aşa de lungi. Odată cu creşterea fermelor comerciale, distanţele şi congelarea cresc şi ele. Se ocupă cineva de aceasta? Ce credeţi, domnule Noam?
N: - Creşterea dramatică a fermelor industriale foarte poluante şi extrem de violente este subestimată ca fiind o sursă importantă de gaze de seră. Cât de rău stau lucrurile acum, se întrevede o înrăutăţire şi mai mare pe măsură ce producţia intensivă de animale se extinde. Consumul de carne a crescut deja de cinci ori în ultimii 15 ani, cu rezultate devastatoare. Noi trebuie să schimbăm cursul acesta foarte urgent.
Î: - Putem să terminăm cu lanţurile de fast-food? De exemplu, eu nu ştiu care sunt cifrele în America, dar în China industria lor de fast-food a făcut 24 de miliarde de dolari. Piaţa creşte cu 20% anual. McDonalds are peste 400 de restaurante în China şi KFC are 681. Fără nici un dubiu că această creştere contribuie la creşterea consumului de carne şi la intensificarea metodelor fermelor industriale. Gigantul american de carne, Smithfield Foods, face afaceri în comun cu compania olandeză Artal Holland BV, sub numele de AFG Company, în provincia Guangdong. Ei produc acum produse de carne pentru lanţurile fast-food şi pentru vânzătorii cu amănuntul. Ce credeţi despre aceasta? Cine să vrea să se ocupe de băieţii mari din fast-food?
N: - Una din problemele cu privire a încălzirea globală este că oamenii simt că ei nu pot face nimic. Publicul, de multe ori pasiv, depinde de politica de decizie a guvernului. La final, chiar dacă noi avem tehnologia să reducem cu 40% consumul de combustibil al maşinii, fără reducerea mărimii maşinii sau a siguranţei, producătorii de maşini nu pun aceste modele la îndemâna cumpărătorilor. Deci, să facă ceva cu privire la companiile de petrol, companiile de maşinişi giganţii fast-food, pare imposibil pentru cetăţeanul de rând. Atunci când realizezi că poţi să faci diferenţa cu fiecare masă, atunci dintr-o dată imaginea se schimbă. Poţi să alegi, şi felul cum alegi afectează schimbarea climei. Dacă oamenii reduc din consumul de produse animale cu jumătate, atunci această sursă de poluare va scădea la jumătate şi nu mai este nimic de făcut din partea nici unei corporaţii sau a unor intereselor speciale. Viitorul este sigur în mâinile noastre sau mai degrabă, în gura noastră. Asta nu înseamnă că guvernele sunt scutite să se mai ocupe de legile cu privire la această sursă majoră de gaze de seră. Guvernele trebuie să înceapă prin a termina cu subvenţiile imense pentru fermele industriale, pe care efectiv le plăteşte ca să polueze. În şcoli şi în programele guvernamentale, în campaniile de educaţie publică şi în legile despre cheltuirea banilor din taxe, ei trebuie să promoveze o alimentaţie sănătoasă, pentru oameni şi pentru mediu. >>
Foarte frumos articolul.Multumesc pentru informatii.
RăspundețiȘtergereTe imbratisez cu drag si mergi asa in continuare ca mergi bine tare :)!!!